duminică, 8 iulie 2012


Tetrapareza spastica de gradul I , anevrism cervical ( caz similar ca al lui Mihaita NESU )


SANSA PENTRU CRISTIAN
Exista speranta, ca un baiat de 20 de ani sa fie bine, sa poata merge, sa se bucure de viata, lumina si   tinerete???
ESTE IN PUTEREA NOASTRA SA-L AJUTAM!

Înainte de accident
              Era o zi insorita de vara, era cald, eram pe motoscuter si  ma indreptam spre firma dupa ce am efectuat o noua livrare de piese auto in Bucurestii-Noi. Nu ma grabeam, nu aveam urgente, am ales sa ma intorc pe B-dul. I.I. de la Brad, pe deasupra pasajului Baneasa, spre B-dul.Aerogarii, implicit spre Pipera-Aurel Vlaicu unde este sediul firmei la care lucram. Mergeam pe motoscuter linistit si calm ca intotdeauna eram prudent si civilizat respectand ceilalti participanti la trafic si respectand regurile de circulatie pe care le stiam pt ca la firma unde lucram eram si conducator auto . Imi placea sa merg pe motoscuter de la 16 ani am inceput sa merg pe ele si legislatia pt mopede am facut-o ca la carte si nu am avut niciodata probleme , am mers linistit , calculat , echipat corespunzator , circulam legal , nu eram ca cei ce merg in slapi , neechipati si facand slalom printre masini, cum s-a mai zis pe diferite site-uri nu eram din aceia. Respectam  participantii la trafic si aveam  echipament de protectie omologat. 


    Am avut o coleziune cu un autobuz RATB deasupra pasajului Baneasa si din acea zi viata mea s-a schimbat total A trecut o zi, doua, o saptamana, o luna, inca o luna, parca auzeam ceva dar nu stiu ce, poate erau persoane care se rugau de mine, se auzeau zgomote de sirene de ambulanta, aparate care ticaiau, dar nu stiu nimic mai mult. Parca la un moment dat i-am vazut pe parintii mei, pe sora mea dar nu stiu unde eram si ce patisem.
      Acum cand scriu aceste randuri, dupa aproape 8 luni, dupa ce  am suferit acel cumplit accident mi-am dat seama ce inseamna viata si cat de greu e sa fi bolnav intr-o tara ca Romania, unde medicamentele lipsesc din spitale si trebuiesc cumparate din farmacii, chiar daca toti participam la asigurarile sociale de sanatate. As vrea sa mai fac o remarca , dupa accident in primele zile, site-urile de specialitate au fost alaturi de mine, precum si calatori din autobuzul RATB cu care am avut impactul, cu parere de rau m-au uitat.
    Un scurt istoric : Am avut un accident rutier soldat cu politraumatism cranio-cerebral mediu, traumatism toracic cu fractura de corp sternal, contuzii pulmonare bilaterale, fractura de femur drept. Dupa acest accident a inceput complicatiile multiple: insuficienta respiratorie acuta- necesitand ventilatie mecanica, insuficienta cardio-circulatorie, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta, disfunctie hematologica. In 31.08.2011 mi-sa facut traheostomie de necesitate, fiind in continuare in coma indusa. In 26.09.2011 canula traheala este suprimata si am inceput sa respir singur, dar si sa pot comunica verbal cu cei din jurul meu, am incercat sa pun intrebari sa aflu ce s-a intamplat, dar toti i-mi spuneau ca e mai importanta sanatatea mea. Ma simteam slabit, nu puteam sa ma misc sa dorm, eram la reanimare la sectia ATI, dar din fericire eram constient. Am putut vedea si auzi cum bolnavi foarte gravi erau pe punctul de a renunta la viata si in momentul acela mi-am dat seama ca si eu am trecut prin 3 astfel de momente ( mi-au confirmat-o doctorii ) .
     In data de 17.10.2011 am parasit sectia ATI Floreasca si am inceput recuperarea medicala la Spitalul Elias din Capitala. Am sperat ca o sa ma fac bine dintr-o data, dar nu era asa, era inceputul rabdarii si un sir lung de proceduri si investigatii mai performante care au lasat un gol mare financiar, RMN-uri, CT-uri, radiografii, in urma carora am aflat cu stupoare ca exista o anomalie sau o contuzie la coloana cervicala, motiv pentru care nu simt corpul de la piept in jos, nici pana in prezent. Pe 11.11.2011 am parasit Spitalul Elias cu diagnosticul de paraplegie de etiologie necunoscuta, am fost consultat de doamna Doc. Neurochirurg Knoller care in urma vizionarii RMN-ului fiind diagnostigat cu o contuzie spinala C5/C6 , adica afectiuni ale radacinilor si plexurilor nervoase. Am continuat acasa medicamentatia, exercitiile kineto-terapeutice, foarte costisitoare, cu mici progrese. In 30.01. 2012 am mers la Spitalul Elias la recuperare, am inceput sa simt mainile mai bine, dar nu pot ridica mare lucru , sau sa prind ceva. La externare urma sa mai primesc o veste trista:  deficit de forta musculara, hipoestezie nesistematizata, spasticitate flexari pumn si degete, deficit motor paraparetic, spasticitate globala, spasme musculare, limitare severa de mobilitate, calcifieri heteromasive . S-a recomandat la externare un consult ortopedic in vederea evaluarii oportunitatii protezarii soldului stang. Acum sunt acasa, fac recuperare dar nu stiu ce mai urmeaza. Am multe zile de CM, trebuie sa ma pensionez temporar, dar formalitatile si birocratia se misca greu, mai ales cand nu ai mijloace financiare. De la inceput , de cand am avut accidentul s-au cheltuit aproximativ 14.000 de EURO , dar mai este nevoie de cel mai probabil 16.000 de EURO pentru tratamentul adecvat, o proteza performanta impreuna cu cheltuielile aferente.
      Stiu ca poate i-am plictisit pe multi cu problemele mele, poate i-am lasat insensibili, dar daca cred ca am gresit cu ceva fata de ei, ii rog sa ma ierte.
              Va iubesc pe toti si va multumesc
                   Cristian Ciprian
După accident

Cum puteti ajuta!

Orice ajutor e bine primit si va multumesc din toata inima
medicamente, pampers, aleze 

Donează!


Raiffeisen BANK
RO76RZBR0000060011712648
Radea Viorel
( contul este pe numele tatalui meu )

Distribuie pe facebook sau pe retelele de socializare cu povestea mea.

Dragi colegi si iubiti prieteni puteti imparti flayere pentru a mă putea ajuta.Formatul de jos este A5.

Postati povestea lui Cristian pe facebook si pagina d-voastra de blog.
Va multumim!

Un comentariu:

Dorin DorAnima spunea...

Iti revcomand pentru problema ta sa citesti aici http://www.imparte.ro/comunitate/blog.php?user=doranima&blogentry_id=11961 . Cred ca e o sansa pentru tine.

Sanatate maxima!